…Forgetting something?

Astazi am avut naivitatea de a discuta cu un bun prieten de-al meu despre…a uita… Mi-a spus ca in momentul in care chiar vrea sa uite pe cineva sau ceva, poate sa o faca fosrte simplu… Arunca la gunoi tot ce inseamna amintire, orice bilet de avion,scrisoare, poza,gest, zambet, privire, crezand ca astfel poate uita tot…Am ras pentru ca nu cred in asta… Nu cred ca poti uita … Sunt unele momente in viata in care fara sa vrei iti aduci aminte de ceea ce nu vrei sa iti aduci aminte.Si aici intervine timpul. Eu ii spun „dusmanul nostru” . Intr-adevar e dusmanul cel mai greu de invins… Si cand crezi ca l-ai invins el  se intoarce mereu sa iti aduca aminte ca ti-a imbatranit amintirile pe care oriunde le-ai fi aruncat, ele revin iar si iar…Dovada e clara:  e usor sa mergi pur si simplu pe strada si sa vezi in partea opusa o persoana care seamana fizic cu persoana pe care vrei sa o uiti, si atunci tresarirea pe care o ai, iti aduce aminte. Poti sta pe o banca, sau la un restaurant, unde ai o discutie normala si interesanta cu cineva…cu oricine… din spatele tau,  se aude vocea pe care nu ai mai fi vrut sa o auzi…iar ti-ai adus aminte , fiindca ai observat asemanarea fara sa vrei… la fel se poate intampla si cu mersul unei persoane, gesturile ei, zambetul, privirea, respiratia, cum clipeste, cum mananca, cum soarbe din pahar, deci indiferent cat de mult ai vrea … Eu sunt de parere ca nu poti uita… Sunt anumite relatii in care intervine discutia de gen: „Te-ai mai gandit la ea?……. – …… Nu, de ce m-as gandi la ea, cand tu esti tot la ce vreau sa ma gandesc?” Corect!!! Nu s-a mai gandit saracutul de el la ea, dar asta nu inseamna ca a uitat-o:) Dupa parerea mea, nu exista „a uita”….E posibil sa uiti…dar e putin probabil? Nu! Niciuna nici alta…Poate doar cei slabi de inger uita, fiindca nu ii ajuta neuronii, dar asta e o exceptie printre exceptii…. Deci, nu uitati, ca nu aveti cum sa o faceti…:)